Uneori chiar nu am ceva de spus.

Acum, ai spate de porc fara os!

Posted: March 9th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: D'ale mele | No Comments »

Doar la Carrefour si doar cu 2,99 pe kilogram!


Ma stresez cand..

Posted: March 8th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: D'ale mele | No Comments »

.. intru in baie dupa ce cineva inainte a urinat peste tot si imediat dupa mine intra o colega care va crede clar ca eu sunt pompierul cu parkinson.

Imi vine sa tip la ea “Nu m-am pisat eu pe jos!” :)

Ar fi amuzant cred..


Iain Crawford vs. Morandi.

Posted: March 8th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: Photography & related | Tags: , , | No Comments »

1. Iain Crawford

2. Morandi

http://www.youtube.com/watch?v=jfaCOjnotp0

Le-a iesit bine. Nu vreau sa le supar fanii, ca au multi :)

Am vazut si making of-urile lor, se munceste enorm.

(cat de “comercial” e postul asta.. vava iarta-ma! )


China de Burtynsky.

Posted: March 8th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: Photography & related | Tags: , , | 1 Comment »

foto originale aici


Omul si prietena lui.

Posted: March 7th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: D'ale mele | No Comments »

De cand ne stim, am avut alaturi o prietena buna. Mereu alaturi, necontand situatiile, nu ne puteam simti singuri.

Cu suflul ei in ceafa si cu respiratia calma in ureche, zambeam fericiti ca putem trece peste greutati.

Obisnuinta, caci despre ea este vorba, ne-a distrus zambind orice urma de revolta, initiativa sau realitate.

Nu toti ne putem adapta, insa cu totii ne putem obisnui.

Trece o zi, trec doua, trec enspe si apoi uiti.

Cam la asta se rezuma totul.

-

Sau poate ma uit doar la ce imi doream si visam eu acum 3 ani si cum acum sunt linistit si spalat de toate.

Poate tu esti altfel si eu gresesc, mereu avand imboldul de a generaliza.

Poate tu ma poti scoate din hora.

Tu cum esti? Imi spui?

-

Am nevoie sa stiu!


Cupoane cadou si retele sociale.

Posted: March 6th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: Câteva păreri & reflectari | 3 Comments »

Stiu, va intrebati ce legatura au cele doua sau sub ce foarma alaturarea celor doua ar fi cumva speciala.

Corect, nu este! Deloc speciala, insa legatura, cumva, zic ca este.

Te invit insa sa ai rabdare pana la sfarsit.

Totul a inceput acum, sa zicem, 2 ani cand am vazut prima data termenul de cupon cadou. Stiam de el de afara insa in tarisoara inca nu se “bagase” la buticuri.

Am pufnit si am ras in sinea mea. Cine naiba poate cumpara asa ceva? De ce sa ii cumperi cuiva asa ceva? De ce sa nu ii dai mai bine banii in plic ca pe vremea cand venea matusi-mea in vizita de ziua mea. De ce sa il reduci la un cupon cu o anumita suma, cu care poae cumpara doar dintr-un anuit magazin, care culmea este ales de mine..

Brusc intra in scena retele sociale. Aceste mici oaze de eliberare din stresul cotidian si tot ele, aceste impunatoare state unde granitele tarilor de provenienta dispar ca prin minune, insa ale caror legi sunt sustinute de limitarile special definite ale unui soft special creat pentru a fi user friendly.

Si nu doar atat, partea cea mai importanta este ca poti sa impartasesti cu prietenii tai momentele ale vietii tale prin ganduri si fotografii sau poti sa iti afisezi individualitatea completand un formular tip. Caci la urma urmei important este sa fii prietenos, dispus sa imartasesti totul cu prietenii tai pe care abia daca ii cunosti (dar este timp sa le urmaresti vietile din tihna casei tale) si cel mai important: trebuie sa iti exprimi individualitatea.

Faci parte dintr-un grup unde fiecare individ este o personalitate puternica si sunteti definiti de aceleasi trasaturi comune luate din acelasi formular.

Eu de exemplu sunt o fire vesela si imi place sa traiesc viata din plin, imi place sa calatoresc, sa imi petrec timpul cu prietenii mei care ma indragesc in mod special si prezenta mea ii binedispune, am umor si sunt un party-starter, imi place sa citesc si sa ascult muzica, de fat ce mai, muzica ma defineste si fara ea viata mea ar semana cu un lift imens unde toti asteptam etajul nostru, imi place sa traiesc fara regrete si daca fac greseli, invat imediat din ele si trec mai departe cu zambetul pe buze, fara depresii si urma de tristete, ador sa imi pierd diminetile de weekend in pat lenevind pana tarziu, imi place ca la servici sa fiu mereu laudat si toate proiectele in care sunt implicat sa fie de succes, imi idolatrizez masina, micul meu confesionar in traficul infernal peste care trec fara sa ma enervez, am invatat asta ascultand cateva audiobookuri despre autocontrol, pozitivitate si sa nu uitam de la orele de yoga,sunt o persoana puternica ce are mereu un cuvant de spus, nici o situatie nu ma prinde nepregatit, sunt spontan, binecrescut si am gusturi alese,  nu sunt alergic la nimic si nu imi place sa vad oameni nefericiti asa ca ma opresc si ii ajut de fiecare data, ma rog aproape de fiecare data exceptie facand momentele cand ma grabesc ingrozitor catre o sedinta unde voi fi laudat si apoi la bere cu colegii respectat si vorbit cu invidie la tigara.

Sunt un mixt incredibil de dorinte si personalitate carora le-am pierdut fraiele si ale caror spasme disperate trec neobservate.

Am murit destul de mult dar cred ca merita. Am foarte multi prieteni care acum imi pot urmari viata la fiecare pas.

Imi filtrez fiecare cuvant pe care il scriu pe internet caci nu poti face greseli atunci cand esti cel mai bun.

Eu stiu asta. Si voi stiti asta.

Imi aleg cele mai bune poze si le scriu versuri explicative imediat langa sau pun doar poze din unghiuri flatante si ma definesc prin creatiile de succes ale altor indivizi care intamplator au ajuns cunoscuti.

Simulez viata si o fac excelent.

Simulez prietenia, sinceritatea si celebritatea.

Ador sansa de a fi privit real-time de necunoscuti voyeuri.

Ador sa urmaresc vietile altor necunoscuti.

Ador atat de multa informati despre atat de multi oameni despre care totusi insa nu stiu nimic.

Ne invartim intr-un cerc fals al impartasirii cu sinceritate si al apartenentei la un grup.

Am reusit sa transpun realitatea si in online si ma mandresc cu asta.

Acum nu mai sunt diferente.

Ma intreb ce dracu voiam sa spun despre cupoane..

A, stiu! Acum cativa ani stiam exact ce isi doresc cunoscutii mei de ziua lor.

Ei aveau dorinte mai putine, iar eu mai putine atractii pentru atentia mea.

Acum nu mai stiu nici macar ce imi doresc eu..

Daca vreti sa imi luati ceva, faceti-mi o surpriza. Luati-mi un cupon cadou!


Surori. Sziget ‘09.

Posted: March 5th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: Photography & related | No Comments »

na, ca am mai dezgropat ceva! :)


Astept doua mailuri..

Posted: March 5th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: D'ale mele | No Comments »

si stau ca prostu’ cu ochii pe laptop din 3 in 3 secunde.

Sincer acum chiar am nevoie de doua raspunsuri afirmative.

Sper sa nu fiu dezamagit..


Desi e vineri, am impresia ca e luni..

Posted: March 5th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: D'ale mele | No Comments »

Ar trebui sa simt ca vine week-endul si sa ma bucur de asta dar parca abia incepe saptamana si trebui sa rezolv totul.

Ciudat si nu inteleg de ce..

Poate este de vina vremea urata. Mereu este de vina vreamea.

Si chiar daca nu este, ea te scapa oricum din orice rahat.

Vreamea e de vina!


Razvan.

Posted: March 4th, 2010 | Author: Andru (admin) | Filed under: Photography & related | No Comments »

ca poate aveati chef de poze..